Tudor Dinu este profesor doctor abilitat la Universitatea din București, unde predă limbă, literatură și cultură greacă și doctor honoris causa al Universității Democrit a Traciei, Grecia. A susținut prelegeri și conferințe ca profesor invitat la universitățile din Atena, Tracia, Cipru, Berlin, Hamburg, Lund, Cracovia, Kiev, Brno, Sofia, Plovdiv și Chișinău, dar și la mai multe societăți științifice din Grecia (Leukada, Kozani, Karpathos, Kalymnos etc.), Turcia și Egipt. În ultimii ani a participat la cele mai importante congrese internaționale de studii neoelene (Atena, Salonic, Ioannina, Chania, Chios, Paros, Komotini, Nicosia, Paris, Granada, Lund, Viena, Praga, Veliko Tîrnovo, Moscova, Sankt Petersburg, Riga, Tbilisi etc.). În 2014 a fost ales și în 2018 și 2023 reales secretar general al Societății Europene de Studii Neoelene. Lucrările sale dedicate unor chestiuni de filologie, istorie, civilizație greacă veche, bizantină şi postbizantină, dar mai ales istoriei și civilizației Țării Românești și Moldovei în secolele XVII-XIX au fost tipărite in Romania, Grecia, Cipru, Franța, Cehia, Letonia, Ucraina şi Georgia. Totodată, Tudor Dinu a publicat traduceri atât din autori antici (Aristofan, Plutarh, Iamblichos, Seneca, Plinius Maior), cât şi moderni (Iannis Ritsos, Nikos Engonopoulos, Andreas Embirikos, Hristos Yannaras etc.). Este fondatorul și redactorul-șef al primei reviste românești de studii neoelene, Neograeca Bucurestiensia. La Editura Humanitas a publicat volumele Mihai Viteazul, erou al eposului grec (2008), Dimitrie Cantemir și Nicolae Mavrocordat – rivalități politice și literare la începutul secolului XVIII (2011), Bucureștiul fanariot, vol. I – Biserici, ceremonii, războaie (2015), Bucureștiul fanariot, vol. II – Administrație, meșteșuguri, negoț (2017), Oamenii epocii fanariote. Chipuri din bisericile Țării Românești și Moldovei (2018) – lucrare distinsă cu premiul Academiei din Atena – , Bucureștiul fanariot, vol. III – Viață cotidiană, divertisment, cultură (2020), Revoluția greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și al Țării Românești (2022), Moda în Țara Românească. Între Fanar, Vena și Paris (1800-1850) (2023).
În duminica de Florii a anului 2018 a fost înnobilat la Constantinopol de către Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu care i-a acordat titlul bizantin de Archon Hypomnematographos.