Aspecte teologice in viața și opera lui Dimitrie Cantemir

Viața și opera ilustrului cărturar Dimitrie Cantemir a fost marcată de temeinica educație religioasă pe care a primit-o în Familie, Școală și Biserică. În familie, tatăl său, domnitorul Constantin Cantemir, neștiutor de carte, care abia știa să semneze, a oferit celor doi fii, Antioh și Dimitrie, o aleasă educație, în care rugăciunea, lectura cărților teologice, în special predicile Sfântului Ioan Gură de Aur și în mod particular lectura din cărțile Sfintei Scripturi constituiau preocupări firești. Cel dintâi profesor i-a fost învățatul ieromonah Ieremia Cacavela, căruia tatăl marelui cărturar i-a pus la dispoziție, pe una din moșiile sale o casă, la ale cărui cursuri lua parte chiar și tatăl său. Educația primită în familie și-o va desăvârși la celebra Școală a Patriarhiei ecumenice. Aici va fi învățat prințul în afară de literatură, matematică, astronomie, fizică și medicină, și dialectică, retorică, sau omiletică, morală creștină, dogmatică, patristică etc., după programa cursurilor superioare ale Academiei. De asemenea, Dimitrie Cantemir a continuat să-și perfecționeze cunoștințele în gramatică greacă și latină de la profesorii Iacomi de Moreea și Anastasios Nausios, după cum și-a însușit substanțial limbile orientale turca, araba și persana, studii în care profesor i-a fost cunoscutul om de știință, lingvist și filosof turc din sec. al XVII-lea Yanali Es-Ad-Efendi. Îndrumători în studierea literaturii, retoricii și preceptelor Bisericii Ortodoxe i-au fost Anastasios Kondoidi și arhiepiscopul Meletie de Arta de formație culturală europeană, bizantină și postbizantină. Paralel cu acestea, Dimitrie studiază literatura antică, muzica, filosofia, temeiurile religiei musulmane. Opera sa teologică se datorează profundei sale pregătiri teologice, studii pe care le-a urmat „nu în vederea unei cariere bisericești”, cât convingerii sale proprii. Operele sale din domeniul teologiei îmbrățișează trei capitole ale Teologiei: Dogmatica (cu „Metafizica”, „Descrierea Moldovei” și „Loca obscura”; Morala (cu „Divanul” și „Scrisoare către contele Golovkin despre conștiință”), Istoria Apologetică și a Religiilor (cu „Sistema religiei musulmane...”și „Panegiricul”).