De la conștiința de sine la identitate etnoculturală. „Descrierea Moldovei” și începuturile etnografiei românești dintr-o perspectivă contemporană

Ioana Repciuc

În istoria etnografiei și etnologiei românești, Dimitrie Cantemir este considerat un veritabil fondator al domeniului și al metodei științifice de analiză a specificului etnic autohton. Pentru a monografia lucid și critic „moravurile” moldovenilor, Cantemir oscilează între o viziune etnografică avant la lettre, una inexistentă încă în calitate de domeniu propriu-zis de studiu la începutul secolului al XVIII-lea, și intuiția umanistului, capabil să privească dintr-un unghi critic o serie de manifestări culturale anacronice. Puțin tentat de a cădea în capcana subiectivității și pe deplin capabil să privească și cele mai iraționale practici ale ruralilor moldoveni cu detașarea omului de știință, eludând intenționat, din rațiuni exegetice, legăturile sale personale cu grupul etnic pe care-l studiază, Cantemir reușește să anticipeze o anumită direcția a antropologiei socio-culturale, una forjată cu mult mai târziu. Pe lângă descrierea obiceiurilor calendaristice și familiale practicate de moldoveni, Descrierea Moldovei conține numeroase sugestii pentru interpretarea unor categorii și specii folclorice, aduce precizări de natură socio-demografică, introduce problematica religiozității de tip popular, folcloric. Comunicarea va puncta contribuția marelui cărturar la edificarea unui prim portret etnocultural al locuitorilor vechii Moldove și capacitatea sa de a genera concepte și explicații care au rezistat probei timpului. 

Key-words : Dimitrie Cantemir, Romanian ethnography, cultural anthropology, cultural identity, literary folklore